Pagini

Pagini

duminică, 1 martie 2015

Mărțisorul

Mărțișorul
Se  povestește că , în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a  ieșit la marginea pădurii și a zărit, într-o poiană,   sub o tufă de porumbari, un ghiocel  plăpând ieșind de sub zăpadă. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat.
           Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din  deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie.
   Primăvara a învins Iarna, iar  roșul  sângelui și albul  zăpezii se împletesc   astazi în șnurul mărțișorului.
        Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea    Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile    mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la  începutul secolului al XVIII-lea.
      Cercetările  arheologice efectuate în  țara noastră   au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul  datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât.

           In vechime, pe data de 1 martie, martisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor si tinerilor .  Șnurul de mărtiâor, alcătuit din două fire de lână  răsucite, colorate in alb și roșu, sau in alb și negru, reprezintă  unitatea contrariilor: vara-iarna,  căldură-frig, lumină-întuneric. Șnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până  când se aratau semnele de biruință ale primăverii. Atunci, martișorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca să  aducă noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negrețele și dă-mi albețele". 

3 comentarii: