LALELE

             Scrierile  istorice afirmă că lalelele au apărut, pentru prima dată, acum sute de mii de ani într-o zonă coridor care se întindea de-a lungul paralelei de 40 de grade latutudine, între nordul Chinei şi sudul Europei.

                     Laleaua   ca floare cultivata  a  fost  menționată pentru prima  dată  de  către   ambasadorul austriac Fleming Augier Ghislain de Busbecq care a vazut  lalele in Adrianopol in 1554 -  „…o abundență de flori pretutindeni, narcise, zambile și ceea ce turcii numesc Tulipan”.

                     Laleaua  a  fost  cultivată intens în perioada Sultanului Suleiman I (1494-1566)  pentru  curtea  sa  regală , iar la începutul  anilor 1700 turcii  au  creat  primele  festivaluri  ale  lalelei , ce  aveau  loc  în nopțile cu lună  plină în grădinile  curților regale.

                  Otomanii aveau legi stricte privind cultivarea si comerțul lalelelor, care era interzis în afara capitalei. Infracțiunea era aspru pedepsită prin exil sau tortură. 

              ,,Perioada Lalelei ,,(1718-1730) este o perioadă din istoria Imperiului Otoman lipsită de mari conflicte, în timpul căreia Imperiul Otoman a început să se orienteze treptat spre valorile europene.

                  Numele acestei perioade a fost dată de moda folosirii lalelelor  în societatea otomană;laleaua ajunsese să fie un simbol al aristocrației și privilegiaților.

                 În anul 1560, trimisul austriac a adus laleaua de la Constantinopol la Viena, unde botanistul curţii imperiale – Charles de l’Ecluse (numit şi Clusius, 1526-1609) – a dezvoltat o pasiune pentru această floare. În anul 1593, când a ajuns ca profesor în Laiden (Olanda), a luat floarea cu el și a creat noi soiuri.

               În secolul XVII, „mania lalelelor” a cuprins întreaga Europă, pornind din Olanda. Bulbii de lalea au devenit bunuri profitabile şi erau comercializaţi la preţuri foarte mari.

                           Această perioadă de absurde speculatii a devenit cunoscută ca „Tulipomania” 1634 – 1637 (oficial 1636 – 1637) si fenomenul a fost atât de intens încât stârnește și azi interes în rândul istoricilor și economițtilor. Atât de mare era absurditatea acelor vremuri, în toiul „Tulipomaniei”, incat cu un singur bulb puteai cumpara o casa în cele mai bune zone din Amsterdam (echivalentul a 15 ani de munca pentru un muncitor obisnuit).

              Dupa perioada ,,Tulipomaniei” răspândirea lalelei s-a   realizat prin intermediul emigranților din Olanda, care s-au stabilit în toate colțurile lumii. Aceștia au răspândit  atât bulbii de lalele cât și fascinația pentru această  plantă minunată, mărindu-i astfel popularitatea la nivel mondial.

(sursa:ro.wikipedia)